Respect

October 2, 2008

Pentru determinare,stapanire de sine si atitudine in general.Si poate in primul rand respect pentru fotbal.Cam acestea ar fi coordonatele principale dupa care s-a ghidat CFR’ul in meciul cu granzii de la Chelsea.Multi sperau la un rezultat bun, putini se gandeau cu seriozitate la obtinerea lui.Noroc ca printre ultimii nu s-au aflat si jucatorii “nostri”(da, ultimul cuvat e un pic tras de par, avand in vedere nationalitatea celor din teren,dar asta face subiectul unei alte discutii).

Pornind cu capul sus, “clujenii” au reusit o prima reprzia de senzatie.Le-a luat 15 minute sa se aseze in ghete,insa apoi au fost cap de afis.Nu are rost sa iau fiecare jucator la rand si sa le enumar reusitele si in acelasi timp nici nu pot sa remarc un MVP al primului mitan.Toti au alergat,pasat,deposedat,sutat asa cum au putut mai bine si intr-un mod foarte placut ochiului unui spectator care nu e obsedat de statistici,posesie si recuperari defensive, ci care urmaste ca jocul sa-i trezeasca o emotie cat de mica.

Si cum sa nu ai nici o emotie cand vezi finalista competitiei lipsita de idei si ba mai mult pusa in corzi in cateva situatii?Cand vezi cum arhi-necunoscutul Muresan il reduce la tecere pe super-starul Lampard?Cand “eroul de pe Olimpico” nu se imbata cu gloria imediata ci munceste in continuare si se enerveaza pentru fiecare balon pierdut.Cand il vezi pe Terry vizibil nervos de deciziile arbitrului.Pentru 45 de minute ne-am simtit si am fost puternici.

Dupa pauza lucrurile s-au schimbat.Chelsea a mai pornit un motor, reprezentat de “nesimtitul” Anelka si am inceput sa vedem incet incet cum terenul se inclina spre poarta noastra.Si apoi s-a accidentat Drogba.Se poate discuta,pentru a cata oara, de norocul CFR’ului.Am auzit repetat obsesiv acest cuvant in comentariul celor doua meciuri disputate pana acum.Dar dupa cum le place tot comentatorilor sa se repete :”norocul tine cu cei puternici”.Cum am zis si mai sus, ne-am simtit si am fost.

Accidentarea a facut ca balanta sa se mai echilibreze un pic in sensul ca “ardelenii”, au reusit sa rezsite.Nu mai contau in atac, pasele nu mai erau la fel de precise, insa siguri in aparare de unde incercau sa iasa cu mingea la picior, nu cu “lumanari” la voia intamplarii.Spre final “englezii” si-au pierdut rabdarea la constructie si au inceput sa joace mai avansat.Aici a intervenit Trombetta, cel care, in bunul spirit romanesc a fost poreclit la nici 5 minute de la instalare Trompeta.A scos un mijlocas ofensiv si a bagat un atacant.Da, a demonstrat tututor ca sa te bagi cu fundul in poarta cand tii de un rezultat e o idee foarte proasta.A demonstrat ca este ANTRENOR.Si inspiratia lui a facut ca ultimele ocazii sa fie la poarta “lor”.

Respect pentru fotbal.

5 Responses to “Respect”

  1. nasj said

    pentru ce ai screis aici meriti o bere,

    zi tu daca nu astfel de meciuri te face sa te simti bine, madru, etc?

    plus chef de fotbal…

  2. Luisica said

    baiatul care a scris mai sus nu prea stie limba romana…
    imi pare rau pentru el.

    cat despre articol, sunt uimit ca nu ai facut referire si la cealalta “echipa” romaneasca; nu ca ai fi avut ce sa zici despre ea…

  3. blackon said

    eh, doar il stii pe nash, el e mai grabit :P
    in ceea ce o priveste pe steaua, cand o sa fie ceva bun de zis despre ei o sa scriu cu mare placere.

  4. nasj said

    hahaha, am intrat iar pe blogu tau, vad ca nu ai mai scris , da’ din nou ma amuz ca ai scris despre fotbal:))

  5. endorama said

    mda..

Leave a Reply