I can do science me

Am prins de curand un maraton Brainiac,asa ca de acolo mi se trage.

De obicei cand ma uit pe cocalari.com,ma uit numai la poze.In seara asta m-am intrebat cat rezist sa ma uit la fime.In jur de 40 de minute s-a dovedit a fi raspunsul.Primele 20 de minute au fost relativ amuzante,apoi totul a degenerat intr-o mare durere de cap.

O discutie elaborata pe tema abordata de ei si de pitzipoanca.org nu-si are rostul,intrucat lucrurile sunt complicat de simple din punctul meu de vedere.Ii sustin total atata timp cat promoveaza o atitudine normala cu privire la anormalitatile postate acolo.Atata timp cat se creeaza o comunitate,fie ea si virtuala,care pare a fi impotriva printeselor,pitipoancelor si “jmech3r|lor”,eu ma simt bine.Si ma face sa cred ca specimenele enumerate mai devreme reprezinta pana la urma o minoritate,nu majoritatea.

Tranzitie

Dupa ce antivirusul meu s-a hotarat brusc ca e foarte destept in urma unui up-date si a inceput sa-mi stearga fisiere din sistem, am ramas evident fara calculator.Lenea si caldura fiind mari la momentul respectiv, am stat destul de mult in situatia asta, pana m-am plictisit atat de tare incat sa reinstalez tot.Asta explica destul de bine lipsa de inactivitate pe aici.

Intre timp insa, am ajuns la mare.Doar o zi,nothing much.Au fost de la inceput semne proaste,pentru ca desi am plecat destul de devreme tot am prins aglomeratie suficienta incat sa facem 15 km in o ora si jumatate.Pe AUTOSTRADA.La cat de bine era semnalizat ambuteiajul ma mir ca nu am vazut decat un singur accident si semnele de la altul.Am incercat sa gasim un drum ocolitor care sa ne scuteasca de Constanta,insa nu am reusit decat pe jumatate.Detalii un pic mai tarziu.

Dupa ce am ajuns cu chiu cu vai,am inceput sa fiu sufocat.De plastic.Peste tot acelasi material scarbos.Daca ar putea face nisip de plastic si valuri de plastic sunt sigur ca romanii “neaos” le-ar face.Adevarul e ca in viziunea lor plasticul se asorteza foarte bine.Cu tatuajele temporare transferabile de pe hartie,cu papagalii care iti citesc viitorul,cu shaormele mancate jumate si aruncate pe jos,cu etc.

Credeam anii trecuti ca is as bad as it gets.Dar se pare ca in fiecare an ma insel si ca standardele pot fi si mai coborate.Pana si terasa unde am mancat in fiecare seara a tuturor celor 4 tabere in care am fost cu liceul si-a pierdut din “romantism”.Portii minuscule si servire jalnica.Un mic exemplu:

“(…un prieten a comandat o portie dubla de cartofi prajiti)

-Chelnerita:Tu ai avut portie dubla,nu?

-El:Da!

-Chelnerita:-Eh,nu ti-am adus!”

Nici un “imi cer scuze”,doar un zambet tamp pe fata cu care a incercat sa faca totul sa para o gluma.Evident,nereusita.Asa ca pana si ultimul lucru care ma putea face sa ma opresc in Eforie(“Am chef sa manac niste cartofi gratinati la Dana”) in drumul spre Vama s-a cam dus.

Suprinzator pentru mine am ajuns la Libery Parade.Daca reuseai sa faci un exercitiu de imaginatie si sa ignori majoritatea oamenilor din jurul tau,evenimentul in sine era unul reusit.Mi-a captat atentia mie,unuia care nu a ascultat,adunat, mai mult de 2 ore din acel gen de muzica in viata lui.Ma feresc sa-i zic numele,ca sa nu fac o gafa,insa daca ar fi sa incerc un pronostic,as zice ca a fost la moda minimal.Dupa ce mi s-a terminat exercitiul de imaginatie(vreo 20 de minute) am plecat.

La intoarcerea spre Bucuresti am incercat sa gasesc un drum ocolitor si sa evit coada monumentala de la intrarea/iesirea din Constanta.Si cu ajutorul GPS’ului si a memoriei foarte selective a unui prieten am reusit.Am ramas doar cu insatisfactia ca drumul nu era foarte bine asflatat asa incat sa poti sa rupi masina in doua ,inconjurat de un peisaj superb si cam atat.Ca alte masini,nu stiu daca au fost mai mult de 5 in 100km.

Per total insa,a fost o iesire din rutina reusita.Am fost intre prieteni si asta a suplinit de minune lipsa de civilizatie de pe litoralul romanesc.

Warning,it may contain spoilers

Manat de o dorinta surprinzatoare pentru mine de a merge la cinema am analizat optiunile.Stiu ca vara se lanseaza block-busterele fara substanta,asa ca am decis sa aleg “raul cel mai mic”.Si am ales Hancock, ghidat numai dupa nota bunicica de pe imdb.

Am plecat din sala cu ciudata senzatie ca am vazut un film bun spre foarte bun iar mai apoi am inceput sa ma intreb ce l-a facut asa.Inca de la inceput iti dai seama ca exista un pic de originalitate .Nu am mai vazut in alta parte super-eroi betivi care zboara sa te salveze cu sticla de bere in mana si au probleme cu aterizarile pentru ca sunt foarte mahmuri.La inceput nu ti se da nici o explicatie pentru originea puterilor,insa lucrurile decurg atat de natural incat nici nu iti vine sa te intrebi.

Un alt factor importat e durata.Are 92 de minute.Asta trebuie sa recunosc ca mi-a ridicat acasa un semn de intrebare,pentru ca eram ferm convins ca atat dureaza ori o capodopera de “cult movie”, ori o penibilitate de block-buster.Cum in prima categorie nu putea intra,mi-era teama sa nu fie din a doua.Din fericire nu a fost.Nu a fost nici prea lung sa te plictiseasca si sa incepi sa iti pui probleme de genul:”de unde dracu au mai scos-o si pe asta?” si nici prea scurt sa nu intelegi nimic si sa regreti ca ai dat canapeaua confortabila de acasa pe scaunul din sala.

Incercand totusi sa respecte cliseul cu happy-end’urile.s-ar putea ca regizorii sa fii facut un mic goof la final.Astept sa mai vada lumea filmul si discutam dupa-aia,pentru ca as strica tot”suspansul”.

Am ajuns la partea care m-a inpresionat cel mai mult la film:umorul.Atat scenaristii,cat si regizorii si actorii si-au facut perfect treaba la capitolul asta,incat nu-ti dai seama daca te uiti la o comedie sau la un film de actiune.Umorul nu e subtil in majoritatea cazurilor insa nimeni nu ii cere asta.In principal e datorat replicilor lui Will Smith,care per total joaca magistral.Cateva mostre:

• Hancock: [comes flying in a leather suit and the police men are looking at him] What? It’s a little tight.
• Rail Crossing Crowd #2: Your breath smells like alcohol!
  Hancock: That’s cause I’ve been drinking bitch!
• Pissed Fat Guy: You know? Somebody should sue you!
  Hancock: You know what? You should sue McDonalds, cuz they fucked you up!

Cum spuneam si mai sus,this is not your regular action-hero.Adaugi un pic(mai mult) de Charlize Theron si reteta e gata.Si s-a dovedit a fi o retata foarte buna pentru mine

E bine

In ultimele cateva zile AM STAT.Si a fost foarte bine.Am fost plecat din Bucuresti si,inconjurat de prieteni,m-am relaxat.Uitasem cat e de bine sa stai si sa nu faci nimic.Am asa o satisfactie aproape inexplicabila cand constat ca nu trebuie sa fac nimic care sa-mi arda mai mult de cateva calorii.

Nu am facut nici o mare descoperire,insa ieri le-am pus definitiv eticheta de comozi romanilor.Eram pe valea Prahovei mergand spre Sinaia.Pe sensul spre Bucuresti se mergea bara la bara,nu se mergea cu mai mult de cativa km/h pe o portiune de 20-25km,asa ca la intoarcerea din Sinaia m-am hotarat sa vin pe alt drum,prin Targoviste.

And then it hit me.Prima bucata de drum a fost superba:serpentine exact atat de periculoase incat sa ma distrez copios la volan fara sa aud plangeri din partea celor trei guri feminine din masina.Apoi drumul a fost unul normal,cu gropi exact cate sa te trezeasca din starea de oboseala si cu indicatoare lipsa exact cat sa te tina in priza.Per total am facut 2ore si jumate in loc de 4 cate as fi facut pe varianta clasica.

Insa ce m-a mirat foarte tare a fost faptul ca toti care se intorceau din statiunile de pe valea Prahovei preferau sa stea in coada aia infernala in loc sa faca un mic ocol(pe unde am venit eu,drumul este cu 60km mai lung).Trebuie sa recunosc,ranjeam cu placere cand coboram pe serpentine,gandindu-ma la cei de pe partea cealalta .

Asa ca mi-am incarcat bateriile si sunt pregatit pentru alte multe zile de stat degeaba.Apa rece exista,aer conditionat exista,dus rece exista,pasarelele canta la geam si dupa geam(destul de la propriu:imi intra in baie pe geam si stau si se uita ca proastele in oglinda in timp ce fac mizerie),nimic nu pare sa strice armonia zilelor astea.Poate doar Primaria care a decis ca mai bine taie 5 copaci si betoneaza cativa metri patrati buni de iarba pentru 5-6 locuri de parcare in fata blocului.

…ce facem acum?

In primul rand vreau sa dorm.Apoi sa ajung prin Vama la inceput de august.Astea sunt singurele repere clare.Pe termen scurt insa mi-a venit o idee interesanta.Avand in vedere ca imi petrec o buna parte din zi cu fundu in masina,sunt supus intensiv tuturor factorilor de stres asociati acestui fapt.Si cand zic factori de stres ma refer in special la idiotii care conduc mai prost decat un babuin in calduri.

Inteleg ca discutia despre bun-simt si educatie nu isi are rostul aici,e o discutie cu arie de acoperire muuult mai cuprinzatoare,insa nu pot sa nu-mi ies din pepeni foarte tare cel putin de doua-trei ori pe zi.Random facts:

1.ieri faceam frumos stanga pe verdele meu,intersectia era de asa natura incat nu imi venea nimeni din fata si nu aveam cui sa dau prioritate.Cum ziceam ca faceam eu stanga linistit,imi apare un nene de dupa tramvaiul oprit regulamentar la semafor.Nenea a trecut pe rosu fara nici o retinere.Reusim sa evitam impactul,intorc capul dupa el sa-i urez sanatate familiei si toate cele,si cand imi indrept privirea in fata constat ca trebuie sa feresc si masina de politie care venea blana pe urmele lu nenea.

2.Vreo 20min mai tarziu,eram pe o straduta cu sens unic,cand din fata vine tare un alt nene cu un SUV(eu stiam ca de obicei femeile merg mai repede cand sunt pe contrasens,”ca sa scape”,insa se pare ca nu numai ele).Eu aveam de dat cu spatele vreo 40-50m,el 10-15.Nenea isi aprinde faza lunga si incepe sa mangaie claxonul lui de neam prost.

Ideea de care ziceam mai sus: o sa incerc sa ma controlez si sa le raspund cu indiferenta tuturor babuinilor de la volan.Consuma mai putina energie,te fereste de alte necazuri si am vazut ca ii deranjeaza mai tare,daca deja implicat in disputa le raspunzi in sictir.Sunt curios cat o sa reusesc sa ma tin de planul asta.

…s-a terminat sesiunea…

Am incercat sa nu scriu despre asta, insa avand in vedere ca in ultima luna si ceva am fost prins in mijlocul acestui fenomen minunat pentru studenti nu am reusit sa evit subiectul:sesiunea.Imi imaginez ca nimeni nu are chef sa rememoreze zilele in care incercau sa inteleaga “de ce”(de ce eu,de ce cu profu asta,de ce nu am invatat mai mult in timpul anului,de ce e atat de scumpa restanta asta),insa la mine sunt inca proaspete intrebarile astea si sper ca daca le arunc aici o sa scap mai usor de ele.

Tot lingandu-mi ranile dupa unele experiente mai nereusite am ajuns la concluzia ca cea mai buna abordare e cea in care nu ma chinui prea mult.In primu an nu-mi faceam nici cele mai mici probleme,anu asta mi-am facut atatia draci de parca urma sa ma insor,sa-mi iau masina,sa ma angajez,sa fac un copil si sa-l sfatuiesc ce facultate sa aleaga,toate astea in fiecare examen.Surprinzator sau nu,”zestrea” pentru la toamna a fost aceiasi ca in anu 1 in ceea ce priveste numarul de materii.

Asa ca o sa incerc la anu sa revin la bunurile obiceuri mai vechi.

A venit vara…

S-a terminat sesiunea si din inertia specifica acestei perioada a iesit un gand:”vai,cum sa nu fac nimic constructiv toata ziua?”.Asa ca am intrat si eu in randul lumii, prin intermediul blogului.Sa vedem ce o sa iasa.